Totul despre Hemoptizie (tusea cu sânge) - Clinica Medicală Lavinia Davidescu

Apariția sângelui în timpul tusei – hemoptizia – este, fără îndoială, unul dintre cele mai alarmante și înspăimântătoare simptome pe care le poate experimenta o persoană. Vederea sângelui, fie sub forma unor simple striuri în spută, fie ca sânge proaspăt, poate genera instantaneu o stare de panică și o teamă intensă, fiind asociată în mintea multora cu afecțiuni grave, precum cancerul pulmonar sau tuberculoza. Deși este absolut adevărat că hemoptizia poate fi un semn al unor boli severe și nu trebuie niciodată ignorată, este la fel de important de înțeles că, în multe cazuri, cauzele pot fi mai puțin dramatice și perfect tratabile, precum o infecție respiratorie sau o bronșită severă.

Indiferent de cantitate, hemoptizia este întotdeauna un simptom anormal care impune o evaluare medicală promptă și amănunțită. Scopul acestui ghid este de a explora în detaliu ce înseamnă tusea cu sânge, care sunt numeroasele sale cauze posibile, cum o putem diferenția de alte tipuri de sângerări și care este parcursul diagnostic și terapeut modern pentru a identifica și a trata corect sursa problemei.

Ce este hemoptizia și cum o recunoaștem?

Înainte de a explora cauzele, este esențială o definire clară a termenului și diferențierea sa de alte tipuri de sângerări care pot fi confundate.

Definiția medicală: Sânge din căile respiratorii inferioare

Hemoptizia se definește strict ca expectorarea (eliminarea prin tuse) de sânge sau spută amestecată cu sânge, care provine din tractul respirator inferior – adică de la nivelul laringelui, traheei, bronhiilor sau plămânilor. Aspectul sângelui poate oferi indicii despre sursă și gravitate:

Spută cu striuri de sânge: Cantități mici, sub formă de fire de sânge roșu aprins, amestecate cu mucus.
Spută hemoptoică: Mucusul este uniform colorat în roz sau roșu.
Spută aerată, spumoasă, rozalie: Poate sugera o origine alveolară sau o cauză cardiacă.
Hemoptizie francă: Eliminarea de sânge proaspăt, roșu aprins, neamestecat cu spută.

Pseudohemoptizia și Hematemeza: Confuzii frecvente

Este crucial ca medicul, pe baza informațiilor oferite de pacient, să facă diferența între hemoptizie și alte două condiții:

Hematemeza (vărsătura cu sânge): Sângele provine din tractul digestiv superior (esofag, stomac, duoden). De obicei, este precedată de greață și un efort de vomă, nu de tuse. Sângele are adesea o culoare mai închisă (roșu închis, maroniu) sau un aspect de “zaț de cafea” (sânge digerat de acidul gastric) și poate fi amestecat cu resturi alimentare.
Pseudohemoptizia: Se referă la eliminarea de sânge care, deși apare în gură și poate fi scuipat sau tușit, provine de fapt din tractul respirator superior sau din cavitatea bucală: sângerări nazale posterioare, sângerări de la nivelul gingiilor, faringelui sau laringelui. Pentru a exclude aceste surse, poate fi necesar un consult la otorinolaringologie (ORL).

Clasificarea gravității: De la striuri la hemoptizie masivă

Cantitatea de sânge expectorat este un factor important în evaluarea gravității:

Hemoptizie ușoară/minimă: Este cea mai frecventă și se referă la prezența unor striuri de sânge sau a unor cantități mici (sub 20-30 ml/24h).
Hemoptizie moderată (francă): Eliminarea de sânge proaspăt, în cantități mai mari.
Hemoptizie masivă: Reprezintă o urgență medicală majoră. Se definește prin expectorarea unei cantități mari de sânge într-un interval scurt (de ex., >100 ml/h sau >400-500 ml/24h). Pericolul principal în acest caz nu este pierderea de sânge în sine (șocul hemoragic), ci asfixia – inundarea căilor aeriene cu sânge și incapacitatea de a mai respira.

De ce apare tusea cu sânge? Un spectru larg de cauze

Spectrul cauzelor hemoptiziei este foarte larg, de la afecțiuni inflamatorii comune la boli care pun viața în pericol.

Cauze infecțioase și inflamatorii: Cele mai frecvente

Acestea sunt responsabile pentru majoritatea episoadelor de hemoptizie ușoară, în special la pacienții tineri și fără alte afecțiuni cunoscute.

Bronșita acută: Inflamația severă a mucoasei bronșice, combinată cu episoade de tuse violentă și persistentă, poate duce la ruperea unor mici vase de sânge superficiale, rezultând spută cu striuri de sânge.
Bronșiectaziile: Acestea sunt dilatări anormale și permanente ale bronhiilor, unde se acumulează secreții și se dezvoltă inflamație cronică. Pereții acestor bronhii sunt fragili și bogat vascularizați, fiind o sursă frecventă de hemoptizie recurentă, uneori severă.
Pneumonia: Infecția țesutului pulmonar poate provoca inflamație și leziuni locale care duc la sângerare. Orice infecție respiratorie severă poate duce la acest simptom.
Abcesul pulmonar: O colecție localizată de puroi în plămân, care poate eroda în structurile adiacente, inclusiv în vasele de sânge.
Tuberculoza: Este o cauză “clasică” și importantă de hemoptizie, în special în zonele cu incidență crescută. Boala poate distruge țesutul pulmonar, formând cavități și erodând vase de sânge.

Cauze oncologice: Semnalul de alarmă major

Orice hemoptizie, în special la un fumător sau fost fumător de peste 40 de ani, trebuie să ridice suspiciunea unei neoplazii.

Cancerul pulmonar: Reprezintă una dintre cauzele cele mai grave de hemoptizie. O tumoră care crește în interiorul unei bronhii (tumoră endobronșică) este friabilă și sângerează ușor. De asemenea, o tumoră mai mare poate invada și eroda un vas de sânge adiacent. Apariția tusei cu sânge la un fumător este un semnal de alarmă major ce necesită investigații prompte, coordonate de un medic. O evaluare la oncologie este vitală dacă diagnosticul se confirmă.
Metastazele pulmonare: Unele tipuri de cancer de la alte organe (de ex., sân, colon, rinichi) se pot răspândi la plămâni și pot provoca sângerare.

Cauze cardiovasculare: Când inima afectează plămânii

Uneori, sursa sângerării nu este în plămân, ci în sistemul circulator.

Embolia pulmonară: Migrarea unui cheag de sânge (de obicei de la picioare) în arterele pulmonare poate bloca fluxul sanguin către o porțiune de plămân. Acest lucru poate provoca infarct pulmonar (moartea țesutului pulmonar) și sângerare.
Insuficiența cardiacă congestivă severă: Creșterea extremă a presiunii în vasele mici din plămâni (capilare), din cauza incapacității inimii de a pompa eficient sângele, poate duce la ruperea acestora și la apariția unei spute rozate, aerate, spumoase. Un consult la cardiologie este necesar.
Stenoza mitrală și malformațiile vasculare pulmonare: Sunt cauze mai rare, dar importante.

Alte cauze importante

Traumatismele toracice: Lovituri puternice în piept, fracturi costale sau leziuni penetrante.
Boli autoimune (vasculite): Anumite afecțiuni rare, precum granulomatoza cu poliangeită (Wegener) sau sindromul Goodpasture, în care sistemul imunitar atacă vasele de sânge mici din plămâni.
Utilizarea de medicamente anticoagulante sau antiagregante: Acestea nu cauzează leziunea inițială, dar pot agrava sau scoate la iveală o sângerare de la o leziune preexistentă, transformând o sângerare minoră într-una semnificativă.

Când devine tusea cu sânge o urgență medicală?

Deși orice hemoptizie necesită evaluare medicală, anumite situații reprezintă urgențe absolute și necesită prezentarea imediată la spital:

Hemoptizia masivă: Expectorarea unei cantități mari de sânge (echivalentul unei cești sau mai mult) într-un interval scurt. Riscul major este de asfixie.
Asocierea cu durere toracică bruscă și dificultăți severe de respirație (dispnee acută): O combinație care poate sugera o embolie pulmonară masivă.
Asocierea cu semne de șoc hemodinamic: Amețeală extremă, paloare, transpirații reci, puls rapid și slab, confuzie.
Orice hemoptizie, indiferent de cantitate, la o persoană cu un istoric cunoscut de cancer sau cu factori de risc majori.

Parcursul diagnostic: Cum găsim sursa sângerării?

Obiectivul principal al medicului este să identifice cu precizie sursa și cauza sângerării, un proces care începe adesea la medicul de familie, dar care necesită, de regulă, evaluarea unui specialist în pneumologie.

Anamneza și examenul fizic: Medicul va adresa întrebări detaliate despre cantitatea și aspectul sângerării, simptomele asociate (febră, tuse, durere, scădere în greutate), istoricul medical, statutul de fumător și medicația curentă.
Analize de sânge: Hemoleucograma, coagulograma, markeri inflamatori.
Imagistica toracică – Primul pas esențial:
- Radiografia toracică: Poate identifica anomalii evidente precum o pneumonie, o tumoră mare sau o cavitate.
- Tomografia Computerizată (CT) toracică: Este investigația cheie. Oferă imagini detaliate, de înaltă rezoluție, ale plămânilor, bronhiilor și vaselor de sânge. Angio-CT-ul toracic, care presupune injectarea de substanță de contrast, este esențial pentru diagnosticul emboliei pulmonare sau al altor anomalii vasculare.
Bronhoscopia – O privire directă în căile aeriene: Această procedură, efectuată de un specialist în bronhologie, implică introducerea unui tub subțire și flexibil cu o cameră video (bronhoscop) în interiorul bronhiilor. Este extrem de valoroasă deoarece permite medicului să localizeze cu precizie sursa sângerării, să preleveze mostre de țesut (biopsii) dacă se observă o leziune suspectă și, uneori, să realizeze manevre terapeutice pentru a opri sângerarea.

Opțiuni de tratament: O strategie pe două fronturi

Abordarea terapeutică este dublă: controlul sângerării active și, ulterior, tratarea afecțiunii de bază care a provocat-o.

Managementul hemoptiziei severe în regim de urgență:
- Pacientul este internat, adesea în terapie intensivă. Prioritatea absolută este asigurarea permeabilității căilor aeriene.
- Bronhoscopia terapeutică: Poate fi folosită pentru a izola plămânul care sângerează și a instila local substanțe reci sau vasoconstrictoare.
- Embolizarea arterială bronșică: Este adesea tratamentul de elecție pentru hemoptiziile severe. Un radiolog intervenționist blochează selectiv artera care alimentează zona de sângerare.
- Chirurgia: Este o opțiune de ultim recurs, pentru sângerările masive care nu pot fi controlate prin alte metode, și presupune îndepărtarea chirurgicală a zonei pulmonare afectate. Poate fi necesar un consult de chirurgie generală sau toracică.
Tratamentul specific al cauzei identificate:
- Antibiotice pentru pneumonie și bronșită acută.
- Tratament specific pentru tuberculoză.
- Tratament oncologic pentru cancerul pulmonar.
- Anticoagulante pentru embolia pulmonară (după ce sângerarea acută este controlată).
- Tratament specific pentru insuficiența cardiacă sau boli autoimune.

Prevenție și monitorizare

Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură preventivă pentru o multitudine de cauze ale hemoptiziei.
Managementul corect al bolilor cronice precum BPOC sau bronșiectaziile.
Vaccinarea (antigripală, antipneumococică) poate reduce riscul de infecții respiratorii severe. O campanie de vaccinare antipneumococică poate fi o măsură profilactică importantă.
Controale medicale regulate, mai ales pentru persoanele cu risc.

Concluzii

Tusea cu sânge (hemoptizia) este întotdeauna un simptom care trebuie tratat cu maximă seriozitate și care impune o evaluare medicală promptă. Deși cauzele frecvente, precum bronșita, sunt adesea benigne, potențialul unor afecțiuni grave, precum cancerul pulmonar, tuberculoza sau embolia pulmonară, face ca investigarea completă să fie obligatorie. Nu încercați să ignorați sau să minimalizați acest simptom din teamă sau sperând că va trece de la sine. Tehnologiile moderne de diagnostic, precum tomografia computerizată și bronhoscopia, permit medicilor să identifice cauza cu mare precizie în majoritatea cazurilor. O prezentare rapidă la medic poate duce la un diagnostic corect și la inițierea unui tratament eficient, care poate preveni complicații severe și, în multe situații, poate salva viața. Orice formă de tuse cronică, mai ales dacă se asociază cu hemoptizie, impune un consult de specialitate.