Electroencefalograma (EEG) este un test non-invaziv care captează, amplifică și înregistrează activitatea bioelectrică a creierului. Această evaluare funcționează prin măsurarea potențialelor post-sinaptice produse de neuronii din scoarța cerebrală. Obiectivul principal al EEG-ului este de a oferi medicului detalii privind activitatea electrică a creierului, care pot fi utile în diagnosticarea și monitorizarea unor posibile afecțiuni cerebrale.
Metoda este deosebit de utilă în diagnosticarea și urmărirea pacienților cu epilepsie și în detectarea altor probleme neurologice, cum ar fi encefalopatii, encefalite, tulburări de somn, monitorizarea stării de comă, identificarea tumorilor cerebrale și stabilirea morții cerebrale.
Cu toate acestea, procedura de stimulare a activității neuronale prin hiperventilație poate fi limitată pentru pacienții cu boli severe respiratorii sau cardiovasculare, sindroame de hipertensiune intracraniană și siclemie. De asemenea, stimularea luminoasă intermitentă poate fi contraindicată pentru pacienții cu dezlipire de retină, intervenții chirurgicale oculare recente, keratite și dilatație pupilară. Este important de menționat că EEG-ul nu poate măsura inteligența sau diagnostica bolile psihice.
EEG-ul poate fi efectuat chiar și pentru femeile însărcinate și pentru persoanele cu pace-maker.
Electroencefalograma ajută medicul să identifice cauza unor simptome, cum ar fi convulsiile, sau poate aduce mai multe informații despre o afecțiune deja diagnosticată. Cel mai adesea, EEG-ul este utilizat pentru a detecta și investiga epilepsia, o boală care cauzează crize repetate. Un examen EEG oferă informații care permit medicului să stabilească tipul de epilepsie și strategia terapeutică ulterioară. De asemenea, EEG poate monitoriza starea de comă și poate stabili diagnosticul de moarte cerebrală.
Mai rar, EEG poate fi folosit pentru a investiga alte afecțiuni, cum ar fi demența, leziunile cerebrale traumatice, tumorile cerebrale, encefalita (inflamația creierului) și tulburările de somn, precum apneea obstructivă de somn. Pacienții cu diferite afecțiuni cerebrale, care pot fi cauzate de tumori sau accidente vasculare cerebrale, prezintă modificări specifice ale undelor înregistrate pe EEG, în funcție de mărimea și localizarea leziunii.
Durata standard a unei înregistrări EEG este de obicei de 20-40 de minute, dar întreaga procedură poate dura aproximativ o oră, incluzând un timp scurt de pregătire atât la început cât și la sfârșitul examinării. Există și alte tipuri de înregistrări EEG în care durata poate varia până la câteva zile.
Există patru tipuri principale de EEG:
- EEG de rutină: O înregistrare standard care durează aproximativ 20-40 de minute. În timpul testului, pacientul va urma anumite proceduri indicate de medic pentru a identifica diferitele răspunsuri ale activității cerebrale.
- EEG de somn sau EEG cu privare de somn: Acest tip de înregistrare se face în timpul somnului pacientului și este recomandat atunci când EEG-ul de rutină nu furnizează suficiente informații sau când se dorește evaluarea unor afecțiuni care cauzează tulburări de somn.
- EEG ambulatoriu: Aceasta este o înregistrare continuă, care durează de la o zi la mai multe zile, permițând evaluarea activității creierului de-a lungul unei perioade de timp.
- EEG video/Telemetrie video: Aceasta este o formă specială de EEG care implică înregistrarea video simultană cu EEG pentru o perioadă lungă de timp. Este folosită adesea pentru a corela comportamentul pacientului cu activitatea cerebrală și este extrem de utilă în diagnosticarea și managementul epilepsiei.
În funcție de necesitățile clinice, pot fi utilizate și alte tipuri de EEG, cum ar fi EEG-ul cu măsurarea potențialelor evocate sau EEG-ul cu stimulare magneto-electrică.
Rezultatele EEG-ului sunt interpretate de un neurolog care va evalua tipurile și distribuția undelor cerebrale, precum și orice anomalii sau schimbări care pot indica o problemă. Aceste rezultate sunt folosite pentru a contribui la un diagnostic sau pentru a orienta managementul clinic al pacientului.
Care este pregătirea pentru EEG?
În pregătirea pentru un electroencefalogram (EEG), există câteva pași pe care persoanele ar trebui să îi urmeze:
- Spălarea părului: Pe scalp se vor atașa electrozi cu o pastă specială, astfel că este important să aveți părul curat și uscat, fără produse de styling, geluri, uleiuri sau alte substanțe care pot împiedica atașarea electrozilor.
- Medicamente: Medicul dumneavoastră ar putea dori să vadă cum funcționează creierul fără influența medicamentelor pe care le luați în mod regulat. Acesta vă poate indica să nu luați anumite medicamente înainte de procedură. Totuși, nu trebuie să vă opriți niciodată la medicamente fără a discuta mai întâi cu medicul dumneavoastră.
- Cafeina: Se poate solicita să evitați produsele cu cafeină, cum ar fi cafea, ceai, ciocolată și băuturi energizante, cu 8-12 ore înainte de test, deoarece cafeina poate afecta rezultatele testului.
- Mâncarea și băutura: În general, puteți mânca și bea în mod normal înainte de un EEG. Cu toate acestea, dacă procedura se face pe un pacient care a fost treaz toată noaptea (în cazul unui EEG privare de somn), se poate solicita ca acesta să nu mănânce sau să bea cu câteva ore înainte de procedură.
- Somnul: În unele cazuri, poate fi necesar să vă privați de somn sau să dormiți mai puțin decât de obicei înainte de un EEG. Acest lucru se face pentru a crește probabilitatea de a adormi în timpul testului sau pentru a crește probabilitatea de a avea o criză epileptică, dacă aceasta este o preocupare. În aceste cazuri, veți primi instrucțiuni specifice despre când să vă culcați și când să vă treziți.
- Îmbrăcăminte confortabilă: Este recomandat să purtați haine confortabile la test, deoarece veți trebui să stați nemiscat pentru o perioadă de timp.
Este important să urmați toate instrucțiunile pe care le-ați primit de la medicul dumneavoastră sau de la laboratorul unde veți face EEG. Dacă aveți întrebări sau nelămuriri, nu ezitați să le discutați cu medicul dumneavoastră.
Există riscuri sau efecte secundare asociate înregistrării EEG?
Înregistrarea unei electroencefalograme (EEG) este considerată o procedură foarte sigură și non-invazivă. Nu există, în general, riscuri sau efecte secundare asociate direct cu procedura însăși.
Cu toate acestea, există câteva considerente:
- Discomfort: Adesea, pacienții trebuie să rămână treji și imobili pentru o perioadă lungă de timp în timpul procedurii, ceea ce poate fi inconfortabil.
- Reacții la substanța adezivă: Substanța adezivă utilizată pentru atașarea electrozilor la scalp poate cauza, în rare cazuri, iritații ale pielii.
- Stres și anxietate: Procedura în sine poate fi stresantă pentru unele persoane, în special pentru copii sau pentru persoanele cu anumite probleme de sănătate mintală.
- Provocarea crizelor epileptice: În cazul în care se utilizează metode de provocare, cum ar fi lipsa de somn sau stimularea cu lumină intermitentă, acestea ar putea potențial declanșa o criză la persoanele cu epilepsie. Cu toate acestea, procedura este monitorizată în mod constant de personalul medical specializat, care este pregătit să intervină în cazul în care acest lucru se întâmplă.
EEG este o procedură sigură, cu riscuri minime. Orice posibil risc sau discomfort va fi discutat cu pacientul înainte de procedură. Dacă aveți vreo îngrijorare sau întrebare specifică, este cel mai bine să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu tehnologul EEG.
Ce se întâmplă după utilizarea EEG?
După ce EEG-ul a fost înregistrat, rezultatele sunt interpretate de un neurolog sau de un clinician specializat în neurofiziologie. Acesta va examina tipurile și distribuția undelor cerebrale și va căuta orice anomalii care ar putea indica o problemă.
Aceste anomalii pot include unde anormale sau ritmuri, precum și evenimente cum ar fi descărcările epileptice sau alte semne ale activității neuronale anormale. Interpretarea poate fi o sarcină complexă, deoarece variațiile normale ale activității cerebrale pot varia în funcție de vârstă, nivel de conștiență și alți factori.
Uneori, rezultatele pot fi disponibile imediat, dar în alte cazuri, poate dura mai multe zile pentru a realiza o interpretare completă a datelor.
Rezultatele EEG-ului pot fi folosite în multe moduri. De exemplu, pot fi utilizate pentru a diagnostica sau a exclude epilepsia, pentru a evalua starea unui pacient în comă, pentru a determina activitatea cerebrală în cazul encefalopatiei sau pentru a monitoriza funcția cerebrală în timpul anumitor proceduri chirurgicale.
Odată ce rezultatele sunt interpretate, medicul care a cerut investigația va discuta rezultatele cu pacientul. În funcție de rezultate, acesta ar putea sugera teste suplimentare, ar putea modifica tratamentul sau ar putea începe un nou tratament.