Scleroza multiplă (SM) este o boală neurologică cronică, autoimună, care afectează sistemul nervos central, alcătuit din creier și măduva spinării. Această afecțiune se manifestă prin atacarea de către sistemul imunitar a mielinei – stratul protector care izolează fibrele nervoase. Distrugerea mielinei împiedică transmiterea normală a semnalelor electrice de la creier către restul corpului. Rezultatul este apariția unei game largi de simptome, care variază de la ușoare până la severe, afectând viața de zi cu zi a persoanei afectate.
Deși scleroza multiplă este mai frecventă în rândul femeilor și este diagnosticată de obicei la vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, poate afecta persoane de orice vârstă și gen. Evoluția bolii este adesea imprevizibilă, iar simptomele pot apărea brusc sau se pot dezvolta treptat.
Cum se manifestă scleroza multiplă?
Scleroza multiplă se manifestă diferit de la o persoană la alta, în funcție de zona afectată a sistemului nervos și de gravitatea leziunilor nervoase. Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome:
1. Oboseală severă
Oboseala intensă este unul dintre simptomele cele mai răspândite și cel mai greu de gestionat. Aproximativ 80% dintre persoanele cu scleroză multiplă resimt oboseală extremă, care poate apărea chiar și după activități minore. Această stare poate influența capacitatea de concentrare și poate afecta activitățile zilnice.
2. Tulburări de vedere
Problemele de vedere sunt uneori primele semne ale sclerozei multiple. Acestea includ vederea încețoșată, vederea dublă (diplopie), durere oculară sau chiar pierderea temporară a vederii la un ochi (nevrita optică). Aceste simptome apar din cauza inflamației nervului optic, o problemă frecvent întâlnită la pacienții cu SM.
3. Probleme de echilibru și coordonare
Persoanele afectate pot experimenta dificultăți în menținerea echilibrului și coordonării mișcărilor. Acest lucru poate face mersul dificil sau poate cauza probleme în desfășurarea activităților zilnice. Simptomele pot include tremurături, instabilitate și amețeli, crescând riscul de cădere.
4. Slăbiciune musculară și spasme
SM poate afecta mușchii, provocând slăbiciune, spasme sau rigiditate (spasticitate), în special la nivelul membrelor. Această slăbiciune poate varia de la ușoară la severă și poate afecta o zonă mică a corpului sau mai multe zone în același timp.
5. Amorțeli și furnicături
Aceste senzații neplăcute sunt frecvente la persoanele cu scleroză multiplă și apar adesea la nivelul feței, mâinilor, brațelor sau picioarelor. Amorțelile și furnicăturile pot fi persistente sau temporare, în funcție de gradul de afectare a nervilor.
6. Dificultăți cognitive
Un alt aspect important al sclerozei multiple este impactul asupra funcțiilor cognitive, cunoscut sub numele de „ceață mentală” sau „ceață cerebrală”. Acest simptom poate include dificultăți de concentrare, pierderi de memorie, probleme de planificare și organizare, precum și dificultăți în rezolvarea problemelor.
7. Probleme cu vezica urinară și intestinul
Scleroza multiplă poate provoca disfuncții urinare, cum ar fi nevoia frecventă de a urina, incontinență urinară sau dificultăți în golirea completă a vezicii. În cazuri mai avansate, pot apărea și constipația sau incontinența fecală.
8. Durere cronică
Durerea este un simptom frecvent în scleroza multiplă, adesea de natură neuropatică. Aceasta se manifestă prin dureri ascuțite, arsură sau înțepături. De asemenea, pot apărea dureri musculare și articulații dureroase cauzate de spasticitate și imobilizare prelungită.
Tipuri de scleroză multiplă
Există patru tipuri principale de scleroză multiplă, fiecare cu propriile caracteristici și ritm de evoluție:
1. Scleroza multiplă recidivant-remisivă (SMRR)
Este cel mai frecvent tip de SM, afectând aproximativ 85% dintre pacienți. Se caracterizează prin perioade de recăderi (atacuri) urmate de remisiuni, în timpul cărora simptomele pot dispărea complet sau parțial. În timpul remisiunilor, evoluția bolii este lentă sau absentă.
2. Scleroza multiplă secundar progresivă (SMSP)
Această formă apare adesea la pacienții care inițial au avut SM recidivant-remisiv, dar în timp simptomele devin progresive și permanente. Deși recăderile pot continua să apară, pacienții observă o agravare constantă a simptomelor chiar și în absența atacurilor acute.
3. Scleroza multiplă primar progresivă (SMPP)
În acest tip de SM, boala progresează continuu încă de la debut, fără perioade de remisiune clar definite. Aproximativ 10-15% dintre pacienți au această formă, care poate duce la dizabilități semnificative într-un interval de timp mai scurt.
4. Scleroza multiplă progresivă recidivantă (SMPR)
Aceasta este o formă rară, în care boala se agravează progresiv de la început, dar pacienții experimentează și recăderi acute. Între episoadele de recădere, simptomele continuă să se agraveze treptat.
Cauze și factori de risc
Scleroza multiplă este considerată o afecțiune autoimună, dar cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese. Se crede că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol în dezvoltarea bolii. Iată câțiva factori de risc:
- Genetica: Persoanele cu un istoric familial de SM au un risc mai mare de a dezvolta boala. Cu toate acestea, scleroza multiplă nu este considerată o afecțiune strict ereditară.
- Infecții virale: Virusul Epstein-Barr (responsabil de mononucleoză) a fost legat de un risc crescut de dezvoltare a SM. Alte infecții virale care afectează sistemul nervos ar putea declanșa boala.
- Deficiența de vitamina D: Persoanele care trăiesc în regiuni cu expunere limitată la soare au un risc mai mare de a dezvolta SM, sugerând o legătură între nivelurile scăzute de vitamina D și riscul de a dezvolta boala.
- Fumatul: Fumatul este un factor de risc major, atât pentru dezvoltarea SM, cât și pentru agravarea simptomelor și progresia rapidă a bolii.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul sclerozei multiple se face pe baza unei combinații de semne clinice, imagistică medicală (în special prin rezonanță magnetică – RMN), și analiza lichidului cefalorahidian. Testele pot confirma prezența leziunilor la nivelul creierului și măduvei spinării, caracteristice SM.
Tratamentul sclerozei multiple se concentrează pe gestionarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii. Acesta include medicamente care reduc frecvența și severitatea recăderilor (imunomodulatoare), precum și terapii fizice și ocupaționale pentru a ajuta la menținerea funcțiilor zilnice și a mobilității. În unele cazuri, sunt utilizate și corticosteroizi pentru a reduce inflamația în timpul recăderilor acute.
Stil de viață și managementul bolii
Gestionarea sclerozei multiple implică adesea ajustări ale stilului de viață pentru a face față simptomelor. Exercițiile fizice regulate, o alimentație sănătoasă și odihna suficientă pot ajuta la menținerea stării generale de sănătate. Este esențial ca persoanele afectate să evite expunerea la temperaturi extreme, care pot agrava simptomele, și să își gestioneze eficient stresul.
Suportul psihologic este, de asemenea, important pentru pacienți și familiile lor, deoarece SM poate avea un impact emoțional puternic. Consilierea și grupurile de sprijin pot oferi ajutor emoțional și strategii pentru a face față stresului.
Concluzie
Scleroza multiplă este o boală complexă, cu un impact profund asupra vieții pacienților. Deși nu există un tratament curativ, progresul în medicină a permis dezvoltarea unor tratamente care pot controla simptomele și pot îmbunătăți calitatea vieții. Cu diagnostic și îngrijire adecvată, multe persoane cu SM pot duce o viață activă și împlinită.
