L – V: 08:00 – 20:00

S – D: Închis

Apneea în somn: Ce este, care sunt cauzele și simptomele timpurii

YouTube player

Sforăitul, adesea minimalizat sau subiect de amuzament în conversații, ascunde o realitate mai serioasă: este un semn al apneei de somn, o condiție surprinzător de comună printre tulburările de somn. Mulți dintre cei care suferă de apnee de somn nu își dau seama că au o problemă, ceea ce duce la o neglijare larg răspândită a acestei condiții.

Subestimarea apneei de somn nu doar că ignoră disconfortul de zi cu zi al celor afectați, dar poate avea și consecințe de lungă durată asupra sănătății. La baza acestei condiții stă o problemă de oxigenare insuficientă, care, netratată, poate escalada în complicații serioase, inclusiv afectarea funcționalității organelor. Această neglijare nu face decât să sublinieze necesitatea unei conștientizări mai ample și a unei abordări proactive în recunoașterea și tratamentul apneei de somn.

Ce este apneea în somn?

Apneea de somn, un fenomen caracterizat prin oprirea temporară a respirației în timpul somnului, și hipopneea, o reducere a fluxului respirator, reprezintă afecțiuni care pot varia de la incidente ocazionale la probleme serioase de sănătate.

În esență, în timpul apneei, persoana afectată nu inspiră și nu expiră pentru perioade scurte, fenomen ce poate surveni involuntar în timpul somnului. Aceste episoade pot fi sporadice sau frecvente, iar atunci când se repetă des – cel puțin de cinci ori pe oră de somn, și durează mai mult de 10 secunde – poate indica prezența sindromului de apnee în somn.

Pentru a înțelege gravitatea situației, specialiștii folosesc indexul de apnee-hipopnee (IAH), care măsoară media evenimentelor de apnee și hipopnee pe oră de somn. O valoare de până la 5 este considerată în limite normale, în timp ce un scor peste 30 sugerează o formă gravă a afecțiunii. Aceste întreruperi ale respirației pot avea consecințe serioase asupra calității somnului și, implicit, asupra sănătății generale, ducând la scăderea nivelului de oxigen din sânge și acumularea dioxidului de carbon.

Reacția organismului la aceste schimbări include reluarea bruscă a respirației, adesea însoțită de mișcări involuntare, perturbând somnul. Deși persoana poate crede că a dormit neîntrerupt, calitatea somnului este semnificativ diminuată, cu efecte pe termen lung asupra funcționării cognitive și a stării de bine, manifestate prin somnolență excesivă ziua, dureri de cap și chiar depresie.

Pe lângă aceste efecte directe, apneea de somn poate avea consecințe grave asupra sănătății cardiovasculare, crescând riscul de hipertensiune, aritmii și evenimente cardiace majore, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau infarctul miocardic.

În cazuri extreme, poate chiar duce la decesul subit în somn. Acest tablou subliniază importanța recunoașterii simptomelor și a căutării tratamentului adecvat pentru a preveni complicațiile potențial severe ale apneei în somn.

Cauzele apneei în somn

Apneea în somn se manifestată prin întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului. Există mai multe tipuri de apnee în somn, fiecare având cauze diferite, însă cele mai des întâlnite sunt apneea obstructivă și apneea centrală.

Apneea obstructivă în somn este provocată de o relaxare prea mare a mușchilor gâtului, care, în mod normal, ar trebui să susțină căile respiratorii superioare deschise. Când acești mușchi se relaxează prea mult, structurile pe care le susțin devin mai moi sau se extind, blocând astfel fluxul de aer către plămâni.

Acest lucru determină întreruperea temporară a respirației, până când mușchii se contractă din nou. Obezitatea poate agrava această condiție, deoarece stratul suplimentar de grăsime din jurul gâtului pune presiune pe mușchii respectivi, crescând riscul de obstrucție a căilor respiratorii.

Pe de altă parte, apneea centrală în somn este legată de o problemă la nivelul creierului, care nu reușește să transmită semnalele necesare pentru a menține respirația constantă în timpul somnului. În esență, acest tip de apnee apare când centrul nervos responsabil cu controlul respirației nu inițiază impulsurile necesare pentru contractarea mușchilor gâtului.

Există și apneea mixtă în somn, care combină elementele caracteristice ambelor tipuri menționate anterior, aducând la un amestec de disfuncționalități atât la nivelul mușchilor gâtului, cât și în mecanismele de control ale respirației din creier.

Indiferent de tip, este esențială recunoașterea simptomelor apneei în somn și căutarea unui tratament adecvat, pentru a evita complicațiile potențial grave asociate cu această afecțiune.

Factori de risc pentru apneea în somn

Deși bărbații sunt adesea mai susceptibili la această tulburare, ea nu ocolește nici femeile, indicând o predispoziție legată de gen. În mod particular, vârsta avansată și factorii genetici sunt elemente ce pot influența apariția apneei în somn, sugerând că anumite caracteristici personale sau moștenite joacă un rol foarte important în dezvoltarea acesteia.

Pe lângă caracteristicile intrinseci, cum ar fi structura gâtului sau prezența unor afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii, stilul de viață al unei persoane poate să contribuie la riscul de a dezvolta apnee în somn.

Printre factorii modificabili se numără greutatea corporală, cu o atenție specială acordată supraponderalității și obezității, care sunt strâns legate de această tulburare. Adoptarea unui regim alimentar echilibrat și menținerea unei greutăți sănătoase pot juca un rol preventiv esențial.

Obiceiurile nocive precum fumatul și consumul excesiv de alcool sau de substanțe sedative pot agrava riscul de apnee în somn, subliniind importanța unui stil de viață sănătos. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool și a utilizării substanțelor cu efect sedativ reprezintă pași importanți în prevenirea sau ameliorarea simptomelor acestei tulburări.

Simptomele acestei probleme de sănătate

Apneea în somn poate lua forme variate, cu simptome care adesea se întrepătrund, făcând diagnosticarea specifică a tipului său – obstructiv sau central – o provocare fără o evaluare medicală amănunțită.

Printre semnalele de alarmă comune se numără sforăitul intens, care paradoxal, când scade în intensitate și frecvență, poate indica o situație mai gravă – oprirea totală a respirației. Acest fapt este adesea observat de partenerul de somn, alături de episoade în care persoana afectată se trezește brusc, inspirând zgomotos, semn al unei lupte pentru aer.

Alte manifestări includ treziri nocturne însoțite de sentimente de panică sau sufocare, dureri în piept și respirație dificilă, dificultăți în a adormi sau întreruperi frecvente ale somnului, nevoia de a urina des pe parcursul nopții, transpirații abundente, gura uscată și dureri de cap dimineața.

Pe parcursul zilei, persoanele afectate pot experimenta o somnolență copleșitoare, chiar și în momente nepotrivite, ceea ce poate afecta grav activitățile zilnice, de la vizionarea televizorului până la conducerea autovehiculului. Această stare este adesea însoțită de dificultăți de concentrare, iritabilitate și o stare generală de nemulțumire, simptome care reflectă impactul profund al apneei în somn asupra calității vieții.

Diagnostic pentru apneea în somn

Sforăitul intens nu este doar o sursă de disconfort pentru cei din jur, ci poate fi și un semn al unor afecțiuni serioase, cum ar fi apneea în somn. Este important de reținut că, deși sforăitul poate fi un indicator al apneei, nu toți cei care sforăie suferă de această condiție, la fel cum nu toți pacienții cu apnee în somn manifestă sforăit.

Când sforăitul este însoțit de oboseală cronică, somnolență și iritabilitate, devine esențială consultarea unui specialist. Medicii cu expertiză în tulburări de somn, inclusiv pneumologi, otorinolaringologi (ORL), neurologi sau cardiologi, pot oferi o evaluare amănunțită pentru a determina dacă sunt necesare investigații suplimentare.

Pentru a stabili diagnosticul de sindrom de apnee în somn, specialiștii se bazează pe istoricul medical al pacientului, examinarea clinică și diverse teste paraclinice. Este valoroasă și participarea partenerului de viață la consultație, pentru a oferi detalii despre comportamentul în somn al pacientului.

Una dintre cele mai relevante investigații în diagnosticarea apneei în somn este poligrafia cardio-respiratorie nocturnă, care monitorizează simultan mai mulți parametri pe timpul nopții. Aceasta poate fi completată de alte teste, cum ar fi spirometria, radiografia, EKG, monitorizarea Holter sau chiar CT cranian și analize de sânge, pentru o evaluare completă și precisă a stării de sănătate.

Opțiuni de tratament pentru apneea în somn

În cadrul strategiilor de tratament pentru a asigura un nivel optim de oxigenare a organismului, atât în timpul zilei cât și pe parcursul nopții, se pun în practică mai multe măsuri esențiale. Acestea vizează în principal modificarea stilului de viață și includ pierderea în greutate, evitarea produselor din tutun și a țigaretelor electronice, adoptarea unor poziții de somn benefice, precum și limitarea consumului de alcool și sedative.

Este recomandată utilizarea decongestionantelor nazale, dar numai când acestea sunt prescrise de un specialist în otorinolaringologie (ORL) sau somnologie, și sub stricta sa supraveghere.

Pentru cazurile de sindrom de apnee în somn obstructivă (SASO) de grad moderat și sever, caracterizate printr-un indice de apnee-hipopnee (IAH) mai mare de 20, se recomandă în mod particular utilizarea terapiei CPAP (Continuous Positive Airway Pressure – Presiune Pozitivă Continuă în Căile Aeriene).

Acest tratament implică folosirea unui dispozitiv care furnizează un flux constant de aer în căile respiratorii prin intermediul unei măști speciale, fie nazale, orale, fie combinat (oro-nazale), menținând astfel căile aeriene deschise. Eficiența acestei metode, atunci când dispozitivul este folosit corect, se apropie de 100%.

Pentru a menține beneficiile terapiei CPAP, este esențială utilizarea continuă a aparatului, deoarece întreruperea tratamentului duce la revenirea simptomelor asociate SASO. Este esențial ca pacienții să înțeleagă importanța aderării la tratament pentru menținerea unei calități a vieții optime.

Complicații și riscuri

Pe lângă faptul că perturbă odihna nocturnă prin treziri frecvente, apneea în somn afectează profund starea de bine generală. În lipsa unui somn de calitate, persoanele afectate experimentează o fatigabilitate persistentă, care, la rândul ei, poate altera starea emoțională, conducând la iritabilitate și tensiuni în relațiile cu cei din jur.

Dincolo de impactul asupra stării psihologice, apneea în somn poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice. Unul dintre efectele imediate este diminuarea nivelului de oxigen din sânge, ceea ce compromite oxigenarea adecvată a întregului organism.

Acest deficit de oxigen poate constitui un factor declanșator pentru diverse afecțiuni grave, inclusiv diabetul zaharat și problemele cardiovasculare, cu potențiale complicații precum infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, insuficiența respiratorie sau ateroscleroza.

Apneea în somn amplifică riscurile asociate cu intervențiile chirurgicale. Dificultățile de respirație caracteristice acestei afecțiuni pot complica atât procesul chirurgical, cât și recuperarea postoperatorie, subliniind importanța recunoașterii și gestionării timpurii a apneei pentru a evita consecințele sale potențial devastatoare.

Sfaturi pentru un somn liniștit

A avea parte de un somn odihnitor noaptea nu este doar un lux, ci o necesitate esențială pentru sănătatea și bunăstarea noastră. Într-o lume în care agitația și stresul sunt la ordinea zilei, odihna de calitate poate părea un obiectiv greu de atins.

Cu toate acestea, prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase de somn, visul unui somn liniștit poate deveni realitate. Iată câteva sfaturi esențiale care te vor ajuta să te bucuri de o noapte de somn profund și reparat.

În primul rând, este important să reducem expunerea la lumină albastră emisă de ecranele dispozitivelor electronice cu cel puțin o oră înainte de a merge la culcare. Lumina albastră interferează cu producția de melatonină, hormonul somnului, afectând calitatea odihnei noastre.

Asigură-te că mediul tău de dormit este optimizat pentru o odihnă de calitate. Temperatura camerei ar trebui să fie plăcut răcoroasă, iar nivelul de lumină cât mai scăzut, creând astfel condiții propice pentru somn.

Este bine de evitat consumul de alimente grele cu trei ore înainte de a te retrage la odihnă. Cafeaua sau orice alte băuturi care conțin cafeină ar trebui eliminate cu cel puțin șase ore înainte de culcare, pentru a nu perturba ciclul somnului.

Investiția într-o saltea de calitate, precum și în pilotă și lenjerie de pat confortabile, poate transforma complet experiența somnului, făcându-l mai odihnitor și mai plăcut.

Stabilește o rutină de somn constantă, mergând la culcare și trezindu-te la aceleași ore zilnic. Această regularitate îi permite corpului tău să se regleze pe un ritm natural, îmbunătățind calitatea somnului.

Încercarea de a dormi suficient, ideal 8 ore pe noapte, este vitală pentru sănătatea fizică și mentală. Lipsa somnului poate avea efecte negative asupra stării tale de bine.

Activitatea fizică regulată și o dietă echilibrată nu sunt doar bune pentru sănătatea generală, ci și esențiale pentru un somn de calitate. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la ameliorarea stresului și la îmbunătățirea calității somnului.

Surse:

nhs.uk

en.wikipedia.org

Lucram cu CAS! Vezi super preturi la pachete medicale cu plata online!

X
Pentru programări telefonice, apelați:

0770 494 971